Sari la conținut
Moștenirea unui copil adoptat: drepturile față de familia adoptatoare
Blog & info

Moștenirea unui copil adoptat: drepturile față de familia adoptatoare

Un copil adoptat moștenește de la părinții adoptivi la fel ca un copil născut în familie, iar dreptul se extinde și asupra rudelor adoptatorului. Subiectul pare simplu, dar în practică apar întrebări despre rezervă, testament și familia de origine. Pe AvocaturaOnline găsești explicații pe înțeles despre astfel de situații.

Ce înseamnă adopția în privința rudeniei

În dreptul românesc, adopția creează între adoptat și familia adoptatoare o legătură de rudenie asemănătoare celei firești. Adoptatul devine, juridic, descendent al adoptatorului, iar rudele acestuia devin și rudele sale. În schimb, legăturile de rudenie cu familia de origine încetează, cu excepția regulilor privind interdicția căsătoriei între rude. Astfel de situații sunt explicate și pe AvocaturaOnline, în ghidurile de drept civil.

Cine moștenește și în ce ordine

Când o persoană decedează fără testament, moștenirea se împarte pe clase de moștenitori. Prima clasă este cea a descendenților, iar copilul adoptat intră în ea la fel ca ceilalți copii. Dacă există mai mulți copii, firești sau adoptați, ei împart moștenirea în părți egale, alături de soțul supraviețuitor, care are o cotă proprie.

Dreptul funcționează și mai departe în familie: adoptatul poate moșteni de la bunicii adoptivi sau de la alte rude ale adoptatorului, dacă regulile ordinii succesorale îl cheamă la moștenire. Invers, părinții adoptivi pot moșteni de la copilul adoptat care decedează fără descendenți.

Situații care ridică întrebări

Cele mai multe nelămuriri apar când familia are și copii firești, și copii adoptați. Legea nu face nicio diferență între ei la împărțire, deci adopția nu poate fi invocată pentru a reduce partea unui copil. Contează însă momentul: adopția trebuie încuviințată printr-o hotărâre definitivă înainte de decesul celui care lasă moștenirea.

Un alt caz este adopția copilului soțului. Adoptatul devine moștenitor al părintelui adoptiv, fără să piardă legătura cu părintele firesc căsătorit cu acesta.

Rezerva succesorală și testamentul

Părinții pot lăsa bunuri prin testament cui doresc, dar legea protejează descendenții printr-o parte rezervată. Rezerva copilului adoptat este aceeași cu a oricărui alt copil. Practic, un testament sau o donație nu pot lăsa copilul fără partea la care are dreptul, iar dacă s-a întâmplat, el poate cere reducerea liberalităților care depășesc partea disponibilă.

Ce se întâmplă cu familia de origine

Fiindcă rudenia cu familia biologică încetează, adoptatul nu mai moștenește legal de la părinții firești și de la rudele lor, iar acestea nu mai moștenesc de la el. O rudă biologică îi poate lăsa totuși bunuri printr-un testament, ca oricărei alte persoane.

Pași practici pentru familie

  • păstrează hotărârea de adopție și certificatul de naștere eliberat după adopție, ca dovadă a calității de moștenitor;
  • discută cu un notar dacă vrei un testament care să stabilească limpede cine primește ce;
  • explică tuturor copiilor, adoptați sau nu, regulile de împărțire, ca să eviți conflictele de mai târziu;
  • cere un consult juridic înainte de donații importante, pentru a nu încălca rezerva descendenților.

Pentru o discuție eficientă cu avocatul, adună din timp actele familiei. Un model de organizare găsești în materialul Ce documente îi dai avocatului și cum le organizezi, util mai ales când moștenirea include mai multe bunuri.

Concluzie

Copilul adoptat are în familia adoptatoare aceleași drepturi succesorale ca un copil firesc. Dacă ai dubii într-un caz concret, de exemplu o adopție mai veche sau mai mulți moștenitori, verifică situația cu un specialist, iar ghidurile AvocaturaOnline te ajută să știi ce să întrebi.

Articole de păstrat

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑